O seară pufoasă și delicioasă

Mai erau două zile până la Ziua Îndrăgostiților și voiam să-i fac soțului meu o surpriză deosebită și haioasă. După ce am făcut toate pregătirile pentru seara cea mare, mai aveam un hop de trecut: cina. Mi-a luat o zi întreagă să stabilesc meniul „sofisticat” pentru cina romantică. Sotului meu nu-i plac mâncărurile sofisticate și, dacă ar fi posibil cred, că ar mânca zilnic preparate de genul: cartofi natur cu crema de brânză pufoasă, cartofi prăjiți și brânză, crema de brânză pufoasă întinsă pe pâine sau simplă, direct din cutie. Mai pe înțelesul tuturor este mare fan brânză. Ceea ce voiam era o cină cât se poate de romantică, dar și haioasă care să ne distreze. Am căutat pe internet rețete inedite și gustose. Am găsit o sumedenie de rețete, dar ideea era ca printre ingredientele folosite să am și crema de brânză pufoasă, preferata sotului meu.

După o mică raită la supermarket am făcut aprovizionarea cu tot ce aveam nevoie pentru cina din ziua următoare. A doua zi, după plecarea soțului la muncă, mi-am pus planul în aplicare. Singura mea problemă era aperitivul, voiam ca aperitivul să fie cel care va da startul unei seri magice și pufoase. Până reușeam să hotărăsc aperitivul, m-am apucat de preparat puiul umplut la cuptor cu garnitură de legume. Nu vă gândiți că friptura avea să fie ceva normal, nu, aveam pregătită o prezentare de zile mari.  Desertul nu era o problemă, știam că desertul nostru preferat este desertul cu cireșe și brânză pufoasă, iar asta aveam de gând să pregătesc. Deși, mi se păruse destul de ușor, după 3 ore de gătit, oboseala și-a spus cuvântul. Mai aveam la dispoziție încă o oră să pregătesc aperitivul și apoi să merg la coafor.

După ce m-am gândit  serios la aperitiv, m-am hotărât să inventez ceva rapid, delicios și care să conțină crema de brânză pufoasă. Nu știu cât de inspirată am fost, dar am ales un piure de cartofi, crema de brânză și sos de prune uscate. Într-o cupă am pus un strat de piure, crema de brânză pufoasă, sos de prune uscate, piure, crema de brânză pufoasă,iar deasupra am pus sos și prune din belșug. Rezultatul m-a lăsat fără cuvinte, arăta ca preparatele de pe reviste, iar gustul abia așteptam să-l aflu la cină. Terminând și ultimele pregătiri, am fugit la coafor. Am revenit cu 30 minute înaintea soțului, nerăbdătoare să înceapă seara cea mare. După toată agitația din ziua respectivă nu avusesem timp nici să mănânc, doar ce ciugulisem printre picături în timp ce pregăteam cina, așa că mi se făcuse foame.

Soțul meu a fost tare încântat de surpriza mea, însă ce a urmat nici nu vă puteți închipui. Ha. Ha. ha. A fost o seară de poveste și plină de iubire, fericire, bună dispoziție și haz.O seară cum nici nu am sperat că o să avem. Ce-a mai amuzantă fază ( pe care, cred că am spus-o la toată lumea) este servirea aperitivului inventat de mine. Nu pot uita figura soțului meu când am adus aperitivele, parcă îl și aud…

– Wow, nu-mi vine să cred că ai pregătit un asemenea aperitiv. Îmi plouă-n gură numai când îl văd. Dacă nu cunoșteam cupele, îți jur, nu aveam să cred, că tu le-ai pregătit cu mânuțele tale. Îmi face complice cu ochiul și zâmește. Învârte lingurița prin aer de 3 ori și tacticos ia prima linguriță. Excalamțiile lui erau: mmm, mhhh, ihhh, mmm.

Eram nerăbdătoare să-i văd reacția, așa că uitasem să gust din a mea. Soțul meu mânca cu o poftă de nedescris și sunetele scoase mă blocaseră. Îmi ploua și mie în gură, așa că nu am mai întârziat și am început să mănânc. Nici nu am apucat să înghit prima linguriță că am început să râd în hohote.

– Ce s-a întâmplat? mă întreabă soțul mirat. Nu-ți place? Nu cred, că am mai mâncat vreodată un desert atât de pufos și delicios ca ăsta.

– Desert? Ha. Ha. Ha. Dragul meu, ăsta se voia a fi aperitivul, nu desertul.

– Aperitivul? Credeam că avem numai desert. Ha. Ha. Ha.

– Din câte îmi dau seama, oboseala a fost mai puternică decât mine. Ha. Ha. Ha. În loc de sare, am pus zahar, atât în piure cât și în sosul de prune. Dacă puneam un praf nu era o problemă, dar cum nouă ne plac mâncărurile cu multă sare, se pare că am fost destul de generoasă. Iată, că aperitivul pufos a devenit un desert pufos. Ha. Ha. Ha.

– Aperitiv sau desert, cert este că este absolut delicios de pufos. Nu știu cum o să-l mai faci, dar acest desert este demențial. A devenit unul dintre deserturile mele preferate.

O seară pufoasă, delicioasă și plină de iubire.

P.S. Am uitat să vă spun că prezentarea puiului umplut a stârnit o nouă serie de hohote de râs. Puiul umplut era așezat pe pat de legume, îmbrăcat cu o rochie, din cremă de brânză pufoasă și mărgeluțe din măsline.

Cu acest articol particip la proba nr. 2 din Spring SuperBlog 2017.